Rezumat
Introducere în temă. Diagnosticul şi stabilirea conduitei terapeutice în leziunile traumatice superficiale reprezintă o mică parte, dar importantă, din activitatea medicului de familie.
Obiective. Scopul studiului este de a evalua statistic incidenţa şi proporţia în ansambul cazurilor a leziunilor traumatice superficiale pe tipuri, grupe de vârstă şi sex, în cadrul populaţiei urbane, aflată în evidenţa cabinetului de medicina familiei.
Metode. Am efectuat un studiu retrospectiv pe pacienţii examinaţi între ianuarie 2005 şi martie 2009, la un cabinet de medicina familiei din Satu Mare. Au fost investigate toate regiunile corpului, înregistrându-se tipul leziunilor recente şi localizarea lor. Am utilizat în prelucrarea datelor analiza statistică standard.
Rezultate. Am identificat 714 leziuni traumatice superficiale din analiza a 58.281 consultaţii, reprezentând 1,23% din totalul consultaţiilor şi 3,36% din cazurile acute. Între 7 şi 20 de ani proporţia traumatismelor între băieţi şi fete este aproape constant dublă în favoarea băieţilor. Sexul feminin predomină până la 3 ani, când sexul masculin devine preponderent, cu un maxim în grupa de vârstă de 2-3 ani, menţinându-se până la grupa de vârstă de peste 60 ani, când se inversează din nou în favoarea sexului feminin. Traumatismele sunt de 1,87 de ori mai frecvente la sexul masculin. Cel mai mic risc pentru traumatisme este al grupelor de vârstă sub un an şi 1-4 ani, cel mai mare fiind la grupa 5-20 ani, de aproape două ori şi jumătate mai mare decât la grupele de 20-60 ani şi peste 60 ani, la acestea ultime două fiind sensibil egal. Pe primul loc ca frecvenţă sunt leziunile deschise, apoi afecţiunile musculare, luxaţiile şi entorsele, fracturile membrelor superioare, fracturile membrelor inferioare. Cel mai mare număr de cazuri de fracturi s-a înregistrat la populaţia activă de 20-60 ani, urmată de grupa 8-14 ani, apoi 15-20 ani. Riscul pentru fracturi este maxim la 5-20 ani şi mai redus la 0-1 ani şi mai crescut decât media la peste 60 ani. Sexul masculin pentru grupele 8-14 ani şi 15-20 ani are o predispoziţie pentru traumatisme superficiale faţă de alte tipuri de traumatisme, la celelalte grupe de vârstă existând o predominanţă a sexului feminin, la grupa 2-3 ani există o deviaţie de 15 ori mai mare, în favoarea sexului feminin faţă de traumatisme în general. Plăgile contuze au un risc peste medie la grupa 1-4 ani şi 5-18 ani, cu o scădere semnificativă pentru 19-60 ani şi peste 60 ani. Plăgile tăiate predomină la membrele superioare, mai frecvent stâng; plăgile înţepate mai frecvent la membrele inferioare, mai ales drept; plăgile contuze predomină la nivelul capului, în special la nivel frontal.
Concluzii. Cunoaşterea tipului de traumatisme şi a riscului pe grupe de vârstă şi sex, precum şi pe tipul de ocupaţie, ar putea constitui baza programelor de prevenţie atât pentru colectivităţi, familie, cât şi pentru medicina ocupaţională.
Cuvinte cheie: traumatisme, leziuni traumatice, plăgi contuze, plăgi tăiate, plăgi înţepate, fracturi, grupe de vârstă, medicina familiei.
Deşi reprezintă un procent foarte mic din cazuri, traumatismele reprezintă situaţii cu mare impact psihologic asupra pacienţilor şi aparţinătorilor, fiind uneori impresionante ca simptomatologie, semne clinice şi circumstanţe de apariţie, faţă de cazurile obişnuite dintr-un cabinet de medicina familiei.
Am colectat datele provenind din consultaţiile efectuate la Cabinetul de medicina familiei pe perioada 2004-2009 (trimestrul I), utilizând programul de evidenţă primară al cabinetului, cuprinzând 58.281 consultaţii, din care 714 au fost traumatisme de diferite tipuri. Incidenţa medie anuală a traumatismelor pe perioada menţionată a fost de 75 la mie. Procentul traumatismelor din totalul consultaţiilor în perioada menţionată a fost de doar 1,23%, dar dacă luăm în considerare proporţia de 43,62% cazuri acute şi controale ale acestora, respectiv de 36,43% cazuri acute, rezultă un procent de 2,81% din totalul cazurilor acute şi controalele lor, respectiv 3,36% din totalul cazurilor acute (Figura 1).
-leziuni traumatice superficiale: plăgi deschise (contuze, tăiate, muşcate, înţepate), contuziiTipurile de traumatisme analizate au fost:
-fracturi, luxaţii, entorse
-întinderi ligamentare şi musculare, sinovite, miozite şi mialgii posttraumatice
-alte leziuni (abraziuni, escoriaţii, echimoze, hematoame).
Figura 1. Structura consultaţiilor pe tipuri Continuă lectura
Conexiuni Medicale 